vineri, 13 februarie 2015

De ce nu renunț la radio

Astăzi, 13 februarie, este Ziua Mondială a Radioului, proclamată de UNESCO în 2011. Pasionat de radio din copilărie, nu puteam găsi o zi mai potrivită pentru a-mi exprima câteva gânduri despre acest mijloc de comunicare. Mai ales că am câteva idei pe care vreau de mult să le expun. Acum e momentul!





Radioul a contribuit enorm la dezvoltarea mea profesională. Mi-a oferit unele dintre cele mai frumoase reușite, mi-a format cultura muzicală și tot vântul undelor m-a adus aici, în Belgia. Deși are o concurență din ce în ce mai puternică și mai diversificată din partea noilor tehnologii, radioul este în continuare una dintre marile mele pasiuni. Tocmai de aceea, am să scriu aici de ce nu-mi doresc un smartphone fără radio, oricât de performant ar fi. Vreau să arăt de ce radioul este la fel de actual și eficient, în ciuda evoluției rapide a noilor tehnologii, am să argumentez de ce radio nu înseamnă doar muzică și am să vă dau exemple concrete din experiența mea, în care radioul mi-a fost de folos și mi-a adus beneficii.

Nokia 2300, primul meu telefon cu radio

Radioul, cea mai practică funcționalitate a unui telefon mobil


Am telefon cu radio din 2004. Imediat după bacalaureat, mi-am cumpărat un Nokia 2300 din banii pe care îi cîștigasem... la radio. La acea vreme lucram la un post local din Pitești, iar din puținii bani puși deoparte, mi-am permis acel telefon foarte chic la momentul respectiv. Avea și sonerii polifonice, o altă caracteristică foarte căutată. Dar nu asta m-a atras pe mine. Cel mai important era că avea radio! Nu mai trebuia să car un aparat separat în rucsac, atunci când plecam în drumeție cu bicicleta sau într-o lungă călătorie cu trenul. Acum aveam un radio chiar în buzunar. Unul mic, ușor de transportat și care se confunda cu acel dispositiv pe care îl aveam oricum la mine în permanență: telefonul mobil. Era sinergia perfectă. De atunci, nu mă mai deranjează nici statul la coadă, nu mă mai plictisește nicio călătorie cu trenul iar deplasările prin oraș sunt mult mai plăcute. Așa se face că, deși am schimbat între timp șapte telefoane, nu am renunțat niciodată la această funcție.

Dar n-ai muzică pe telefon?


Multă lume gândește așa. Aproape toate telefoanele din ziua de azi, oricât de modeste sau de performante, au și player MP3 integrat. De ce mi-ar mai trebui radio, când pot să-mi pun acolo toată muzica ce-mi place și să nu mai fiu bruiat de reclame sau intervenții ale animatorilor? Greșit. Muzica îmi place enorm. E parte din stilul meu de viață. Și tocmai pentru că sunt mare consumator de muzică, îmi place să și descopăr. Și fie că vrei să recunoști sau nu, radioul este principalul mediu de promovare a muzicii. Acolo aud ce e nou, acolo descopăr piese vechi pe care nu le știam și tot acolo aud melodia aia din liceu de care aproape uitasem, chiar dacă o am și în colecția proprie. Pentru numeroși artiști, succesul unei piese este dat de difuzările ei la radio. Știu, există YouTube și alte servicii online, cărora nu le contest importanța. Fiecare are rolul său. Radioul însă este unul din puținele medii care îmi poate propune ceva nou fără să-i cer eu sau care îmi oferă elementul surpriză.

Dar radio nu înseamnă doar muzică. Oricât de clișeistic ar suna, radioul este cel mai rapid mijloc de informare. Tocmai pentru că este atât de veche, tehnologia asta „demodată” este suficient de stabilă încât să mă bazez pe radio mult mai mult decât pe internet. Apoi, radioul are roluri diverse în viața mea: mă distrează, mă informează, mă educă, îmi îmbogățește cultura sau pur și simplu îmi ține de urât. Dar mai face ceva: mă ajută! Iată aici o scurtă listă cu momente concrete în care radioul mi-a fost de folos:
  • Mă îndreptam spre Bruxelles, pe bicicletă. Un prieten mergea în aceeași direcție, dar cu trenul, urmând să ne întâlnim la destinație. La radio, aud că un incident feroviar perturbă circulația tenurilor pe ruta Luxemburg – Bruxelles. Cum aud, mă opresc și verific situația pe internet, ca să aflu dacă amicul meu era sau nu afectat de această perturbare.
  • Într-o zi oarecare, aud la radio o reclamă ce anunța Weekend-ul european, o inițiativă a Regiunii Valone și a altor autorități publice, prin care se dorea promovarea unor proiecte finanțate din fonduri europene. În cadrul acestui eveniment, se organiza și un concurs video, legat de proiectele prezentate, premiile fiind 10 iPad-uri. A doua zi după ce am auzit reclama, am fost să filmez și apoi m-am înscris în concurs. Da, am și câștigat un iPad.
  • În drum spre Namur, orașul de unde trebuia să ridic iPad-ul câștigat, am auzit la radio o reclamă pentru Wallangues, un serviciu online gratuit pentru învățarea de limbi străine. Cum m-am întors, mi-am făcut cont și l-am testat numaidecât. Mă folosesc de el și în prezent pentru învățarea limbii olandeze.
  • Într-o altă zi oarecare, aud la radio o reclamă ce anunța un târg de job-uri la mine în oraș. Evenimentul avea loc a doua zi. Dacă n-aș fi prins reclama la radio, l-aș fi ratat.
  • Tot de la radio am aflat că astăzi este Ziua Mondială a Radioului. Deși auzisem despre această zi și anul trecut, nu reținusem data exactă. Acum știu să fiu pe fază și să nu ratez emisiunile speciale difuzate cu această ocazie.

Și de ce nu-ți iei, separat, un radio portabil?


Tocmai pentru că vreau să reduc numărul aparatelor pe care le car cu mine, nu să le multiplic. Știu, un radio și un telefon nu au nimic în comun, deci de ce ar trebui să fie în același dispozitiv? După logica asta, aș putea argumenta că nici aparatul foto, jocurile, calendarul, calculatorul sau lanterna nu au vreo legătură cu ideea de telefon, deci nu văd de ce ar trebui să stea toate în aceeași carcasă. Dar dacă vorbim despre tehnologii avansate care ne simplifică viața, atunci consider că un radio este o componentă esențială într-un dispozitiv polivalent precum smartphone-ul.

Dacă însă argumentul ăsta nu te-a convins, iată și unul pur pragmatic: când ascult radio mergând pe stradă, risc să nu aud telefonul sunând. Dacă însă radioul este o funcție a telefonului, atunci când cineva mă sună, radioul este întrerupt, iar eu aud negreșit soneria și pot răspunde. De asemenea, dacă primesc un mesaj sau orice gen de notificare, aud semnalul sonor corespunzător în aceleași căști în care ascult radioul, deci nu sunt nevoit să fac niciun fel de compromis. Iar dacă asta se întâmplă în timp ce „conduc” bicicleta, e și mai ușor de înțeles de ce coabitarea telefon+radio îmi este de mare ajutor.



În aceste condiții, oricât de greu de crezut ar fi, nu sunt deloc impresionat de telefoanele de top, precum iPhone, Samsung Galaxy S4 sau S5, Google Nexus și altele cu aceeași trăsătură comună: lipsa radioului FM. Nu spun asta din invidie, ci pentru că știu de ce am nevoie și ce mi-ar fi de prisos. Sigur, rolul meu nu e să te conving de acest lucru. E dreptul tău să crezi ce vrei. Da, ca o ultimă explicație, pe scurt, aș spune așa: A avea un Samsung Galaxy S5 e ca și cum aș avea o pereche de cercei din aur pur. Valoarea lor ar fi incontestabilă, dar nu mi-ar fi de folos decât dacă i-aș vinde.

Dar stai! Tocmai mi se comunică în cască faptul că există aplicații gratuite de streaming pentru toate sistemele de operare. Chiar nu știam. Analizez situația și revin cu un nou articol după ce trag concluziile.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu