vineri, 13 februarie 2015

Am decis: renunț la telefonul cu radio. Cu anumite condiții

„N-are radio, dar poți să descarci aplicații din market”. Asta este cea mai frecventă replică pe care o aud atunci când mă plâng că unele smartphone-uri vârf de gamă nu mai au radio FM integrat. Unii dintre cei care îmi aduc astfel de argumente nici nu par să facă diferența între radioul FM și transmisiile online. Alții, deși fac diferența, încearcă să mă convingă că radioul online îl poate înlocui fără probleme pe cel analogic și că îmi oferă nenumărate avantaje. Copleșit de atâtea argumente și explicații despre cât de util este un smartphone de ultimă generație, am decis: sunt dispus să renunț la telefonul meu cu radio în favoarea unui aparat ultraperformant. Dar cu anumite condiții.


De ce nu renunț la radio

Astăzi, 13 februarie, este Ziua Mondială a Radioului, proclamată de UNESCO în 2011. Pasionat de radio din copilărie, nu puteam găsi o zi mai potrivită pentru a-mi exprima câteva gânduri despre acest mijloc de comunicare. Mai ales că am câteva idei pe care vreau de mult să le expun. Acum e momentul!



vineri, 2 mai 2014

Când limba română nu ne mai ajunge: Gânduri despre romgleză. Partea a II-a


Dacă în precedentul articol am prezentat patru contexte în care limba engleză este folosită, după părerea mea, inutil, de data aceasta mi-am propus să prezint situații concrete în care folosirea romglezei generează situații incomode sau ciudate. De asemenea, voi vorbi despre singurul caz în care românii devin patrioți și, în final, te voi supune unui mic „test psihologic”, ca să înțelegi mai bine de ce sunt atât de înverșunat. Are you ready?


marți, 29 aprilie 2014

Când limba română nu ne mai ajunge: Gânduri despre romgleză. Partea I

Well dragii mei, it's time to get serious. De multă vreme mă pregătesc să-mi vărs năduful pe tema asta. Am ezitat mult și nu-mi va fi ușor, but I'm gonna do it, cu toate riscurile ce decurg din această decizie. Vreau să vorbesc despre o tendință tot mai accentuată în rândul românilor și care pe mine - român și vorbitor de limbă română - mă irită parcă din ce în ce mai mult. Vreau să vorbesc, you guessed it right, despre englezificarea limbii române și despre cât de neplăcut este pentru mine atunci când un compatriot nu încetează să amestece cuvinte sau propoziții întregi în limba engleză, deși îmi vorbește mie, nu partenerilor de afaceri și nici vreunui turist străin. Nu am pretenția unui articol științific, dar voi încerca să vin și cu argumente, ca să înțelegi de ce acest trend is pissing me off.

duminică, 24 noiembrie 2013

Cu bicicleta în trenurile din Belgia

În România, dacă vrei să iei bicicleta cu tine în tren, trebuie să ai nervi precum calea de rulare: de fier. Sau pur și simplu trebuie să ai noroc. Pentru că nu poți ști dinainte dacă ți se va permite accesul în trenul dorit, pe baza unui simplu bilet cumpărat de la ghișeu sau dacă va trebui să te înțelegi cu nașul ca să-ți rezolvi problema. Un articol detaliat și bine documentat pe această temă a scris bloggerul drumeț Alex Boia. Ca răspuns la articolul său și pentru ca orice biciclist să poată face o comparație, am decis să descriu și eu un astfel de procedeu, pentru o călătorie similară, însă cu trenurile din Belgia.

marți, 12 noiembrie 2013

Șase voci și niciun instrument. Witloof Bay în concert

Am auzit de ei pentru prima oară la Eurovisionul din 2011, când au reprezentat Belgia cu piesa „With Love Baby”. Mi-a plăcut atât de mult cum sună, faptul că totul este cântat cu vocea, fără niciun instrument, încât nu am reușit să înțeleg de ce nu s-au calificat în finală. Sigur, gusturile nu se discută, însă eu susțin și acum că trupa asta trebuia să ajungă mult mai sus în clasament. Dacă însă n-a fost să fie, am decis să caut eu mai multe informații despre ei și să le descopăr singur muzica. În fond, Eurovisionul este un festival unde publicul te vede, află că exiști, iar dacă te place, te caută indiferent de rezultatul concursului. Așa am ajuns să-i văd live. Mai întâi, într-un mic spectacol gratuit, în vara aceluiași an. Iar apoi, după doi ani de pauză, în concertul susținut pe 10 noiembrie la Bruxelles.

luni, 26 august 2013

De la mic la mare. Scrie-ți numele în ordinea corectă

Bună ziua. Mă numesc Petrescu Adrian și aș dori un sfat să vă ofer cu privire la modul în care numele să vi-l scrieți. Am observat că, în lipsa unei lecții adecvate predate la școală, ordinea în care românii își spun sau își scriu numele complet este cumva aleatorie. Nu toți par să-și dea seama că prefixul pre- din prenume înseamnă „înainte de” și că, prin urmare, prenumele se pune înainte de numele de familie. Desigur, atâta vreme cât nu am găsit nicăieri o reglementare oficială în acest sens, tot ce scriu aici este părerea mea - bazată pe un raționament logic - și un sfat pe care încerc să îl argumentez. Iar dacă îmi permiți o glumă, am să-mi permit și eu să te „ameninț”: dacă nu-ți scrii corect numele, vor râde de tine prietenii de pe Facebook!

sâmbătă, 24 august 2013

Pe unde pedalează belgienii. Un fel de foto-reportaj

Mi se întâmplă frecvent să discut cu prietenii români despre bicicletă ca mijloc de transport. Aud tot felul de păreri, din ambele „tabere”. Prietenii bicicliști se întreabă, la fel ca și mine, de ce nu sunt în stare primarii de la noi să pună la punct o infrastructură corectă pentru cei ce se deplasează pe două roți. De partea cealaltă, prietenii fără bicicletă găsesc „motive” dintre cele mai variate, de la „nu ai unde să mai pui și piste pentru biciclete într-un oraș atât de aglomerat” și până la „bicicliștii nu au ce căuta pe stradă”. Din acest motiv, am decis să fac un mic inventar al diferitelor tipuri de facilități pentru bicicliști de pe drumurile publice belgiene, ca termen de comparație. Și am venit cu acest, să-i zicem, foto-reportaj.

joi, 27 iunie 2013

Olanda cu de toate

La doar o săptămână după tura pe Afsluitdijk, niște meteorologi glumeți s-au distrat pe seama noastră și ne-au prezis o vreme excelentă pentru week-end-ul ce avea să vină. Nu am rezistat tentației și am răspuns prompt invitației prietenilor mei din Olanda, pentru un nou circuit de week-end, pe biciclete. În final, m-am ales cu o excursie extrem de complexă, în care am văzut numeroase orașe și în care „testat” patru mijloace de transport. Am vizitat, printre altele, Almere, Volendam, Haga și Gouda (chiar și un pic de Amsterdam!), mergând cu trenul, cu mașina, pe bicicletă și, în premieră, cu feribotul. Pe scurt, am văzut Olanda... cu de toate.

joi, 20 iunie 2013

N-ar trebui să meargă și așa. De ce militez pentru folosirea diacriticelor. Partea a 5-a

Am ajuns și la ultima parte a seriei pe care m-am încăpățânat să o scriu, despre importanța folosirii diacriticelor. Am arătat, până acum, că ele fac parte din alfabetul limbii române și că, dacă refuzăm să le folosim, nu putem pretinde că scriem corect și îngrijit. Dacă în articolele precedente am adus argumente însoțite de exemple concrete, de data asta voi încerca să ajung la o concluzie. Mai întâi am să arăt ce măsuri cred eu că ar trebui luate pentru încurajarea scrierii corecte. Apoi, voi încerca să răspund unei serii de argumente (sau, mai degrabă, scuze) aduse frecvent împotriva demersului meu, și voi arăta de ce nu le consider valide.